Angina de piept

Angina de piept (angina pectorala sau angina)

Termenul de angina de piept a fost folosit pentru intaia oara, la 21 iulie 1768, la Londra, de Heberden, care a facut descrierea magistrala a unei suferinte a carei particularitate principala era o durere toracica violenta, cu caracter constrictiv, dand bolnavului impresia de strangulare, „sfasiere”, o stare de anxietate si senzatia mortii.

Angina de piept (angor-ul) este „un strigat de foame (de oxigen) al miocardului, o „crampa hipoxica” a aces­tuia, o „asfixie” a miocardului, traducand lipsa tranzitorie si reversibila a circulatiei sangelui printr-o ramura a rete­lei arteriale coronare. Angina de piept este manifestarea cea mai frecventa a aterosclerozei coronariene.

Ea se datoreste unui brusc dezechilibru in oxigen intre nevoile miocardului si aportul de sange prin arterele coronare (cu lumen stramtorat prin ateroscleroza si micsorat in plus prin spasm coronarian). Numeroase sunt cauzele care tulbura echilibrul: aport de oxigen/consum de oxigen, fie prin scaderea aportului de oxigen, fie, dimpotriva, printr-o crestere puternica a nevoilor de oxigen ale muschiului cardiac.

Cauza cea mai frecventa este, desigur, asocierea acestor doua: pe de o parte inima este prea solicitata printr-un sistem nervos vegetativ simpatic cu functie exagerata (care o impinge la un consum exagerat de oxigen, realizand o adevarata „risipa de oxigen” prin descarcari suplimen­tare de adrenalina), pe de alta parte arterele coronare cu calibrul micsorat prin ateroscleroza sunt incapabile sa asi­gure o alimentare normala cu oxigen a miocardului.

Angina de piept angina pectorala

Angina de piept

Mecanismele crizei de angina de piept trebuie cunoscute de toti, ca si cauzele permanente si cele declansatoare ale bolii, caci aceasta permite intelegerea profunda a masurilor de luat, a logicii indicatiilor generale de viata, a necesitatilor unui tratament controlat. Scopul tratamen­tului complex este triplu:

  • reducerea consumului de oxigen al inimii;
  • cresterea irigatiei prin arterele coronare;
  • impiedicarea (sau intarzierea) extensiunii aterosclerozei.

Angina de piept comuna cea mai frecventa este angina de efort. Ea survine in timpul unui mers (rapid, in panta, impotriva vantului) sau in perioada de dupa masa (de obi­cei copioasa sau cu nerespectarea regulilor de igiena a alimentatiei); are sediul central toracic, in spatele ster­nului; cu iradierea tipica a durerii spre gat, maxilarul infe­rior, bratul stang, „durere in bratara“; este „pura”, fara alte simptome; cedeaza in cateva secunde la oprirea efortului sau in 1-2 minute de la introducerea sub limba a unui comprimat de Nitroglicerina.

Ea este totdeauna extrem de fidel descrisa de pacient, toate precizarile utile pentru conturarea „personalitatii coronariene” a unei dureri toracice limitandu-se la raspunsul la urmatoarele 7 chestiuni:

  • sediul durerii
  • iradierile
  • intensitatea
  • caracterul
  • durata
  • modul in care cedeaza si nitrosensibilitatea
  • existenta unor crize asemanatoare in trecut.

Pe langa angina de piept comuna, tipica, denumita anginâ de efort exista, mai rar, si alte forme:

— angina de piept spontana: poate aparea ca prima manifestare; survine la repaus, deseori noaptea; crizele dureroase sunt tipice, dar survin inopinat, sporadic, fara factor declansant; sunt mai putin prompt calmate prin Nitroglicerina.

  • angina Prinzmetal este o forma asemanatoare: survine noaptea, cu orar fix; intensitate crescanda; semne asociate (paloare, transpiratii, anxietate, scadere de ten­siune arteriala, tulburari de ritm cardiac); electrocardio­grama normala intre crize;
  • angina „de novo„ sau angina inaugurala este un angor recent, insistent, care poate evolua rapid spre diverse com­plicatii ale bolii coronariene;
  • angorul agravat este un angor de efort mai vechi de 3 luni, stabil pana la un moment, ale carui crize devin din ce in ce mai lungi, mai frecvente, la eforturi din ce in ce mai mici si raspund din ce in ce mai greu si partial la Nitroglicerina; se poate transforma in angina spontana sau de tip Prinzmetal;
  • angorul prelungit, denumit si sindromul intermediar, este o durere de tip infarctoid, intensa, spontana, de durata, nitrorezistenta, cu modificari electrocardiografie si cres­terea nivelului unor enzime in sange (transaminaze, creatinfosfokinaze etc.); supraveghere ca pentru un infarct miocardic;
  • angina postinfarct poate exista in cursul evolutiei infarctului, in prima parte a acestuia evocand o extindere a leziunii, iar la distanta (dupa lunile 3-4) putand exprima o vindecare incompleta sau cu defect, sau necesitatea regandirii tratamentului;
  • anginele de piept intricate asociaza insuficientei coronariene unele boli care pot intretine crizele de angor sau al caror mod de exprimare creeaza confuzii de diag­nostic cu angina de piept; este cazul unor afectiuni diges­tive (litiaza biliara; ulcere gastroduodenale; hernie hiatala; uneori chiar simpla hiperaciditate gastrica sau aerogastria), a unor afectiuni neuro-musculo-scheletice (artrite; spondiloze; periartrita umarului stang; zona zoster etc.), a unei anemii etc.

Care este frecventa crizelor de angina de piept? Dificil de dat un raspuns valabil pentru toti (sau chiar majori­tatea) coronarienii. Poate exista o criza pe an sau pe luna pentru unii, mai multe crize pe zi pentru altii, legate de situatii speciale (efort, enervare etc.) sau aparand la cel mai mic efort, in cazurile grave, in care este in curs de instalare o complicatie.

Care sunt cauzele care declanseaza criza de angor? Obisnuit este efortul de mers, de urcat (scari, pante), de carat greutati. Crizele mai pot fi declansate de frig, mer sul contra vantului, de un act sexual, de unele emotii, stari de furie sau contrarietate, uneori de pozitia verticala de dimineata (dupa scularea din pat), de un stomac prea plin, de o digestie dificila, de o diaree sau, dimpotriva, de efortul de defecatie in cazul unei constipatii, de primul  fum de tigareta, de cafeaua in exces etc.

Particularitatea anginei de piept tipice este ca ea se  declanseaza, la fiecare pacient, prin aceleasi cauze sau  situatii; in mod practic, destul de repede omul va remarca contextul care-i declanseaza crizele si acest fapt ii va  permite sa le previna, sa le evite, sa le prevada, cel putin.

Care este viitorul anginosului? Speranta de viata este dintre cele mai variabile, dupa statistici confirmandu-se aforismul unui vechi clinician: „de la 30 secunde la 30 de  ani“. Speranta de viata la nivel de individ este considerabil imbunatatita: un diagnostic corect, un tratament adecvat si urmarit, corectarea factorilor de risc sau de agravare ai bolii coronariene putand modifica profund viitorul acelor coronarieni care „respecta regulile jocului, in mod corect si perseverent”. Acestia duc, practic, o viata normala, plina de activitati si satisfactii, fara restrictii esentiale, iar durata de viata este egala cu a „sanatosilor” (caci „exista coronarieni cunoscuti si coronarieni care se ignora“).

https://www.urbanvoice.ro/wp-content/uploads//2016/02/angina-de-piept-angina-pectorala-1-1.jpghttps://www.urbanvoice.ro/wp-content/uploads//2016/02/angina-de-piept-angina-pectorala-1-1-150x150.jpguvViata Sanatoasasanatate
Angina de piept Angina de piept (angina pectorala sau angina) Termenul de angina de piept a fost folosit pentru intaia oara, la 21 iulie 1768, la Londra, de Heberden, care a facut descrierea magistrala a unei suferinte a carei particularitate principala era o durere toracica violenta, cu caracter constrictiv, dand bolnavului...