Ateroscleroza cauzele si complicatiile ei

Ateroscleroza –  cauzele si complicatiile

Ateroscleroza, complicatii ale aterosclerozei, boala coronariana si accidentele vasculare cerebrale, in special, sunt in prezent primele pe listele statisticilor de imbolnavire si moarte in tarile cu un nivel foarte bun sau bun de viata.

Cauzele principale; prelungirea considerabila a sperantei de viata; acumularea factorilor de risc.

A defini ateroscleroza in putine fraze este aproape imposibil. Cuvantul este sugerat de aspectul leziunilor vasculare: indurarea („cartonarea“) peretilor vasculari, „osificarea“ unor artere de mare impor­tanta in economia organismului. Ingrosarea peretilor arteriali este considerata o stare patologica, „un flagel social care atinge subiecti din ce in ce mai tineri“, constand dintr-o acumulare focala a lipidelor (grasimilor), a gliceridelor complexe, a sangelui si altor elemente (fibre neelastice, depozite de calciu etc.); nu stim inca daca ateroscleroza este o boala autonoma sau un mod de reactie a peretelui vascular la diversele agresiuni.

Se admite ca ateroscleroza poate debuta intre 20 si 30 de ani, se agraveaza progresiv, pentru a deveni, practic, constanta la 50 de ani si ca majoritatea oamenilor decedati dupa 70 de ani au leziuni arteriale foarte avansate. Dar istoria naturala a acestei stari (cercetata la nivelul inimii, pe vasele coronare) desprinde 3 perioade:

• alterari de structura ale peretilor arteriali care exista inca in viata intrauterina si continua in copilarie;
• lunga perioada de latenta, de ani sau decenii, asimptomatica, in care se pot evidentia leziuni de tip aterosclerotic la tineri „sanatosi (leziuni mergand pana la mic­sorarea lumenului arterial cu 50%);
•  perioada simptomatica in care apar manifestarile — minore sau majore — ale bolii coronariene.

Ateroscleroza

De aici afirmatia ca „ateroscleroza este o problema a medicului pediatru, profilaxia sau/si tratamentul aces­teia trebuind sa inceapa de la acea varsta. Sau avertismentul dat pediatrilor: „unul din doi baieti pe care ii aveti in supraveghere va muri de una din complicatiile aterosclerozei (la varsta adulta, bineanteles).

Deci si astazi ateroscleroza, proces bine definit mor­fologic, este greu de definit clinic. In practica medicala curenta cunoastem ateroscleroza doar prin complicatiile ei situate la nivelul vaselor cerebrale, al arterelor coronare si al arterelor periferice, respectiv prin existenta unor tulburari sau boli denumite accident vascular cerebral („spasm“ sau hemoragie cerebrala — „atac cerebral, cu riscul unor sechele importante, cum sunt paraliziile), acci­dent coronarian (angina de piept, infarctul de miocard etc.) sau arteriopatii periferice (arterita aterosclerotica a membrelor inferioare, cu risc de gangrena si amputatie).

Factorii de risc, in masura in care exista sau se acu­muleaza, crescand ritmul de instalare al aterosclerozei, cresc si frecventa bolilor coronariene, cerebrale sau peri­ferice amintite.

Multiplicarea riscurilor de ateroscleroza coronariana prin unii dintre factorii principali de risc

(dupa J. Passeron)

Acumularea lor inseamna cresterea, in mod exponential, in progresie aritmetica, a riscului de boala. La aceeasi valoare a colesterolului, de exemplu, posibilitatea unei afectiuni cardiovasculare este multiplicata cu 6 in caz de hipertensiune arteriala si cu 9 daca se adauga si tabagismul.

Studiile epidemiologice permit si unele concluzii privind o veritabila profilaxie a aterosclerozei, fenomen sociobiologic complex, cu etiologie plurifactoriala si, repetam, stare patologica si nu consecinta inevitabila a imbatranirii.

Daca relatia ateroscleroza-primele varste ale vietii, oricat de surprinzatoare (chiar incredibila) ar parea la prima enuntare, este o prima bresa in procesul de cunoas­tere, cu implicatii inca nebanuite in domeniul profilaxiei bolilor cronice netransmisibile, relatia ateroscleroza— imbatranire creeaza mari confuzii celor ce nu separa aceste doua notiuni. Imbatranirea si ateroscleroza nu sunt sinonime, chiar daca ele sunt logic asociate.

Imbatranarea este un fenomen complex la nivelul tutu­ror celulelor si al tuturor tesuturilor, o pierdere de program intern si o dereglare a factorilor de informatie externa (educatie, cultura, comportament igienic, actiunea noxelor fizice, chimice, informationale etc.); rezultanta acestor influente ale mediului intern si extern nu va fi nici univoca, nici previzibila, nici repetabila.

De-a lungul vietii fiecarui om actioneaza si sunt asociate, in proportii diferite, atat imbatranirea (complexul de modi­ficari de uzura naturala care se accentueaza cu varsta), cat si ateroscleroza (alterare cu totul particulara a elasti­citatii vasculare si micsorarea lumenului vascular — aterom — sau infundarea acestuia — tromboza — deci „in acelasi timp o boala a continutului si a continatorului).

Masurile preventive, care, logic, trebuie sa se adreseze persoanelor ‘ clinic sanatoase si copiilor lor, sunt inope­rante fara intelegere si sprijin din partea publicului. Pentru a invinge ateroscleroza si amana imbatranirea tre­buie acceptate schimbari in conceptia si stilul de viata: individul trebuie sa fie dispus sa accepte sfaturile privi­toare la evitarea instalarii premature a acestor stari, sa cunoasca factorii de risc — generali si pe cei proprii cazului sau particular —, sa accepte criteriile si regulile prevenirii secundare.

O alimentatie normocalorica, saraca in zaharuri de asi­milare rapida si in corpi grasi saturati, renuntarea la tutun, o activitate fizica etc., trebuie sa fie elementele de baza ale acestei preveniri. Preocuparile sau/si activi­tatea intelectuala trebuie mentinute, ele fiind necesare „ca aerul pentru a nu te simti depasit, pentru a pastra capacitatea de intelegere a fenomenelor, a evolutiei, pentru a putea „ramane contemporan cu tine insuti”.

Sa nu se uite ca batranetea — ca si tineretea, de altfel — sunt, in esenta lor psihointelectuala, doar niste „stari de spirit: cineva poate fi batran la 20 de ani, dupa cum, invers, un septuagenar poate fi tinar prin pozitia sa psihica, prin utilitatea sa, prin usurinta cu care asimileaza noul, „tine pas cu vremea“.

Dovada a „tineretii cerebrale este puterea varstnicului de a deveni moderat, de a cunoaste si influenta factorii de risc — nu cei ai aterosclerozei, proces inexorabil si tardiv — ci ai unor stari latente de boala sau a bolilor cardiovasculare declansate.

https://www.urbanvoice.ro/ateroscleroza-cauzele-si-complicatiile-ei/https://www.urbanvoice.ro/wp-content/uploads//2016/02/ateroscleroza-1-1.jpghttps://www.urbanvoice.ro/wp-content/uploads//2016/02/ateroscleroza-1-1-150x150.jpg2023-09-23T22:22:35+03:00uvViata Sanatoasaateroscleroza,sanatate

Ateroscleroza -  cauzele si complicatiile Ateroscleroza, complicatii ale aterosclerozei, boala coronariana si accidentele vasculare cerebrale, in special, sunt in prezent primele pe listele statisticilor de imbolnavire si moarte in tarile cu un nivel foarte bun sau bun de viata. Cauzele principale; prelungirea considerabila a sperantei de viata; acumularea factorilor de risc. A defini...

uv raswan20@yahoo.comAdministratorUrban Voice