Cardiopatia ischemica – boala coronariana
Cardiopatia ischemica efecte si cauze
Generatia actuala asista la dezvoltarea unui flagel denuntat mai de mult: cardiopatia ischemica (boala coronariana). Aceasta atinge proportii enorme, face victime din ce in ce mai numeroase si din ce in ce mai tinere si risca sa realizeze, in final, „cea mai gigantica epidemie careia specia umana este chemata sa-i faca fata. Aceste constatari, bazate pe statistici provenite din mai multe tari zise dezvoltate, atesta ca mortalitatea cardiovasculara globala reprezinta peste 40% din ansamblul cauzelor de deces.
Cel mai important factor de morbiditate (imbolnavire) si de mortalitate este cardiopatia ischemica (boala coronariana); in lumea occidentala valorile de mortalitate ale acestei boli sunt egale cu cele ale cancerului, accidentelor si bolilor aparatului respirator, luate impreuna. Daca numarul bolnavilor de aceasta boala ar putea fi redus prin tratamente disponibile, longevitatea medie (durata de viata) ar creste cu 9 ani la femei si 71/2 ani la barbati. Daca nu, riscul de imbolnavire va fi identic si pentru copiii nascuti in acest an, daca ei nu ar putea beneficia de masuri profilactice eficiente.
Cardiopatia ischemica
In perioada contemporana boala coronariana a devenit una dintre problemele majore ale medicinei. Cercetatori si medici din lumea Intreaga studiaza diversele laturi si aspecte ale acestei boli „pe punctul de a realiza o epidemie catastrofica”.
In general, pe scara mondiala, bolile cardiovasculare reprezinta una din cauzele prioritare de imbolnavire si moarte, in numeroase tari ele ocupind primul loc. Pentru 50 de tari din 5 continente, pentru care exista statistici, aceste boli sunt la originea a 37% din decese, boala coronariana fiind la originea a 25%.
Bolile cardiovasculare au ajuns sa fie etichetate „marele ucigas al secolului al XXI-lea“, „problema majora a societatii contemporane, „flagelul cel mai dezastruos pe care l-a cunoscut vreodata omenirea“.
Dar astazi nu se mai poate afirma ca bolile cardiovasculare sunt consecinta inevitabila, ineluctabila, a imbatranirii, cum este cazul bolilor degenerative cronice. Este demonstrata existenta unui debut precoce, inca din copilarie sau afectarea oamenilor din grupele de varsta din ce in ce mai tinere, oameni in plina activitate, fenomen ce determina serioase probleme individuale si colective, cu implicatii socioeconomice.
S-a constatat ca exista o legatura stransa intre bolile cardiovasculare si gradul de dezvoltare economica si sociala. In oonditiile modernizarii rapide, ale cresterii continue a nivelului de trai, a urbanizarii, a cresterii duratei medii de viata este de asteptat ca imbolnavirile si decesele prin boli cardiovasculare sa-si mentina tendinta de crestere si in viitor. Din fericire studiile ultimului deceniu arata un aspect mai optimist al viitorului, demonstrand ca acolo unde s-au combatut factorii de risc vasculari, frecventa bolilor de inima si vase a scazut. Fapt care reprezinta o promisiune pentru viitor, in conditia in care oamenii vor intelege si aplica ceea ce le propune medicina.
Boala coronariana (boala ischemica a miocardului sau cardiopatia ischemica sau insuficienta coronariana) este un ansamblu de tulburari cardiace acute sau cronice, consecutive unei reduceri a debitului de sange prin miocard sau unei opriri a aportului de sange la miocard (acesta transportand oxigen si substantele nutritive glucozei saruri etc.), rezultand dintr-un proces morbid care intereseaza marile vase ale inimii, arterele coronare.
Acest proces morbid este un proces de stenozare progresiva a lumenului arterial prin progresiunea procesului de ateroscleroza, existenta stenozarilor ateromatoase ale, arterelor coronare fiind de mult demonstrata. Ea se opune unui aport de oxigen adaptat nevoilor muschiului cardiac — de cele mai deseori in timpul unui efort —, o disarmonie intre „cererea si oferta de oxigen”.
In timp ce efortul solicita o accelerare a ritmului cardiac si o cantitate crescuta de sange ce trebuie „pompat” in organism, ingustarea calibrului vaselor coronare, element permanent, pe de o parte, si spasmul coronarian (urmare a actiunii sistemului neurovegetativ si a descarcarii bruste, intempestive, de adrenalina), element neobligatoriu, dar care, cand exista, produce o ingustare si mai accentuata a calibrului vaselor coronare, pe de alta parte, sint conditii care impiedica un debit proportional marit de sange. Vasospasmul si alterarea coronarelor prin ateroscleroza combinate sau actionand izolat, explica diversele manifestari clinice ale bolii: infarctul de miocard, moartea subita etc.
Modalitatile de expresie ale cardiopatiei ischemice (bolii coronariene), boala cardiaca produsa in imensa majoritate a cazurilor (90%) prin stenoza sau ocluzia arborelui arterial coronarian, avand drept consecinta ischemia (cuvant derivat din greaca, insemnand: „care intrerupe, opreste, sangele) sau necrobioza miocardica (distrugerea unor fibre musculare netede particulare inimii) si fibroza cicatriceala substitutiva (ca mod de vindecare) sau moarte subita sunt angina de piept si infarctul miocardic.
https://www.urbanvoice.ro/cardiopatia-ischemica-boala-coronariana/https://www.urbanvoice.ro/wp-content/uploads//2016/02/cardiopatie-ischemica-1-1.jpghttps://www.urbanvoice.ro/wp-content/uploads//2016/02/cardiopatie-ischemica-1-1-150x150.jpgViata Sanatoasasanatate
