Când o mare foamete a lovit Europa în anul 1314, mamele și-au abandonat copiii și, în unele cazuri chiar…i-au mâncat. Este socant dar din pacate acesta este adevarul istoric. Cercetătorii spun că aceste tragedii au dat naștere poveștii lui…Hansel și Gretel.
Povestea notorie a lui Hansel și Gretel a fost tradusă în 160 de limbi de când frații Grimm au publicat-o pentru prima dată în 1812. Oricât de întunecată este, povestea prezintă abandonul copiilor, tentativele de canibalism, înrobirea și crima. Din păcate, originile poveștii sunt mult mai îngrozitoare.
Cei mai mulți oameni sunt familiarizați cu povestea, dar pentru cei care nu sunt, este vorba despre doi copii frati care urmează să fie abandonați de părinții lor înfometați în pădure. Copiii, Hansel și Gretel, înțeleg planul părinților și își găsesc drumul spre casă urmând o dâră de pietre pe care Hansel a lăsat-o in urma. Mama, sau mama vitregă in unele variante ale povestii, îl convinge iar pe tată să abandoneze copiii a doua oară.
De data aceasta, Hansel lasa o dara de firimituri pentru a ajunge acasă, dar păsările mănâncă firimiturile și copiii se pierd în pădure. Infometati gasesc o casă de turtă dulce pe care încep să o mănânce. Casa este de fapt o capcană întinsă de o vrăjitoare, care o forțează Gretel să-l hrănească în exces pe Hansel, astfel încât să poată fi mâncat chiar de vrăjitoare.
Fratii reușesesc să scape când Gretel o împinge pe vrăjitoare într-un cuptor. Se întorc acasă cu comoara vrăjitoarei și descoperă că mama lor cea rea nu mai este acolo și este presupusă moartă, așa că trăiesc fericiți. Sunt mai multe variante ale povestii cu mici diferente, dar aceasta este cea mai cunoscuta.
Adevărata istorie din spatele poveștii lui Hansel și Gretel nu are un final atat de fericit. Cititorii moderni îi cunosc pe Hansel și Gretel din lucrările fraților germani Jacob și Wilhelm Grimm. Frații erau savanți medievaliști care aveau o pasiune pentru a culege folclor german. Între 1812 și 1857, au publicat peste 200 de povesti în șapte ediții diferite.
Fratii Grimm nu au vrut niciodată ca poveștile lor să fie pentru copii, ci mai degrabă au căutat să păstreze folclorul germanic într-o regiune a cărei cultură era invadată de Franța în timpul războaielor napoleoniene.
Povestea adevărată a lui Hansel și Gretel își are originea în regiunile baltice în timpul Marii Foamete din 1314 până în 1322. Activitatea vulcanică din Asia de Sud-Est și Noua Zeelandă a dus la o perioadă de schimbări climatice prelungite care a dus la pierderea recoltelor și la o foamete masivă pe tot globul.
În Europa, situația era deosebit de gravă, deoarece aprovizionarea cu alimente era limitată. Când a lovit Marea Foamete, rezultatele au fost devastatoare. Un savant a estimat că Marea Foamete a ucis până la 25% din populație. În acest proces, persoanele în vârstă au ales voluntar să moară de foame pentru a le permite tinerilor să trăiască. Alții au comis pruncucidere sau și-au abandonat copiii.
Există, de asemenea, dovezi de canibalism. William Rosen în cartea sa, The Third Horseman, citează o cronică estonă care afirmă că în 1315 „mamele se hrăneau cu proprii copii”. Un cronicar irlandez a mai scris că foametea a fost atât de mare incat oamenii au scos cadavrele morților din cimitire si i-au mâncat, iar femeile și-au mâncat copiii”. Și din acest haos sumbru…s-a născut povestea lui Hansel și Gretel.
https://www.urbanvoice.ro/povestea-lui-hansel-si-gretel-este-reala-mamele-isi-mancau-proprii-copii/https://www.urbanvoice.ro/wp-content/uploads//2023/06/hansel_si_gretel_au_fost_reali-1024x576.jpghttps://www.urbanvoice.ro/wp-content/uploads//2023/06/hansel_si_gretel_au_fost_reali-150x150.jpgAltfelIstorieTimp Liber